UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ

Anul universitar 2008/2009

 

 

 

FIȘA DISCIPLINEI 

 

Analiză matematică 1: Analiza pe dreapta reală

 

Cod: M 1102

Număr de ore: 42 h curs + 42 h seminar

Număr de credite: 7

Titular curs: Prof. dr. Constantin P. Niculescu

Cursuri cerute în paralel: Logică și teoria mulțimilor

Tip disciplină: obligatorie

Categoria formativă: fundamentală

Obiective: Însușirea noțiunilor și rezultatelor de bază ale calculului diferențial și integral al funcților de o variabilă reală, precum și a aspectelor topologice privind convergența șirurilor numerice și continuitatea funcțiilor de o variabilă reală.

           

 

Programa

 

1.     Corpul numerelor reale. Comentarea listei de axiome care îl definește pe R. Funcțiile modul, parte pozitivă/negativă. Marginea inferioară/superioară a unei funcții. Principiul lui Arhimede. Funcțiile parte întreagă / parte fracționară. Densitatea lui Q în R.  Reprezentarea zecimală a numerelor reale.

      Fracții continue (opțional).

2.     Șiruri. Mulțimi numărabile/nenumărabile.  Principiul lui Cantor al intervalelor incluse. Cardinalul lui R. Existența numerelor transcendente.

3.     Structura metrică a lui R. Șiruri convergente de numere reale. Operații algebrice. proprietăți de ordine. Criteriul lui Weierstrass. Lema lui D. J. Newman. Teorema Bolzano-Weierstrass. Criteriul lui Cauchy (completitudinea lui R). Șiruri remarcabile de numere:   teoria lui e. Șiruri recurente. Teorema lui Banach de punct fix.

4.     Dreapta completată. Convergența în . Lema Stolz-Cesaro. Limita superioară/inferioară a unui șir de numere reale.

5.     Structura topologică a dreptei. Mulțimi deschise/închise. Structura mulțimilor deschise. Caracterizarea mulțimilor închise cu ajutorul șirurilor. Teorema Bolzano-Weierstrass (pentru mulțimile infinite).

6.     Corpul complex. Convergența șirurilor de numere complexe.

7.     Serii de numere. Serii de numere pozitive. Serii absolut convergente. Produsul de serii. Criteriul Abel-Dirichlet. Aplicație la seriile alternante. Evaluarea sumei seriilor. Problema ordinei de sumare.

8.     Funcții continue definite pe intervale. Caracterizarea continuității cu ε și δ, cu vecinătăți, cu șiruri (criteriul lui Heine). Clase de funcții continue. Operații cu funcții continue. Limite de funcții. Discontinuitățile funcțiilor de variabilă reală. Proprietatea valorii intermediare (proprietatea lui Darboux). Proprietăți speciale ale funcțiilor continue definite pe intervale compacte: Teorema lui Weierstrass, inversarea funcțiilor continue, proprietatea de uniform continuitate.

9.     Șiruri și serii de funcții continue. Lema lui Dini. Criteriul majorării (al lui Weierstrass. Serii de puteri. Teoremele lui Abel. Raza de convergență, mulțimea de convergență. Formule pentru raza de convergență. Funcțiile elementare ca sume de serii de puteri. Funcțiile elementare ca soluții ale unor ecuații funcționale.

10.   Calculul diferențial pe R. Derivata și derivabilitatea laterală. Interpretarea geometrică a derivatei. Operații cu funcțiile derivabile. Derivabilitatea funcției inverse. Legătura derivabilității cu diferențiabilitatea. Teoremele fundamentale ale calculului diferențial pe R: Teoremele lui Fermat, Rolle, Cauchy, Lagrange. Aplicații: separarea rădăcinilor, unicitatea primitivelor, monotonia funcțiilor calculul derivatelor laterale, Regulile lui l’Hospital. Derivate de ordin superior. Mișcarea liniară. Formula lui Taylor. Caracterizarea extremelor cu ajutorul derivatei secunde. Aplicații ale problemelor de extrem. Convexitate. Grafice de funcții. Dezvoltarea funcțiilor în serie Taylor. Aplicații: calculul limitelor, metoda coeficienților nedeterminați.

11.   Calculul integral pe R.  Funcții etajate. Funcții riglate. Integrala funcțiilor riglate (integrala Cauchy). Comparația cu integrala Riemann. Teorema fundamentală a calculului integral. Tehnici de calcul a integralelor definite. Dependența de parametri. Calculul aproximativ al integralelor (metoda trapezelor și metoda lui Simpson). Aplicații ale calculului integral: Aria regiunilor plane sau a unor suprafețe de rotație. Volumul unor solide de rotație. Lungimi de  grafice. Calcule de lucruri mecanice, forțe, energii etc.

 

 

Modul de desfășurare al examinării. Nota finală se calculează în funcție de notele la cele două lucrări de verificare (fiecare cu ponderea 20%) și nota de la examenul final (care are ponderea de 60%).

 

Bibliografie

 

1.     B. P. Demidovici: Culegere de probleme și exerciții de analiză matematică, Ed. Tehnică, București, 1956 (traducere din limba rusă); există numeroase versiuni mai noi ale acestei culegeri, publicate în limba engleza, franceză, spaniolă etc la Ed. Mir din Moscova.

2.     G. M. Fihtenholț: Curs de calcul diferențial și integral. Ed. Tehnică, București, vol 1 (1963), vol. 2 (1964), vol. 3 (1965).

3.     N. M. Ghiunter și R. Cuzmin: Culegere de probleme de matematici superioare, vol. 1-3, Ed. Tehnică, București, 1953.

4.     S. Lang: Analysis I, Addison-Wesley Publ. Co., Reading, Massachusetts, 1968.

5.     C. P. Niculescu: Probleme de analiză matematică, Ed. Cardinal, Craiova, 1994.

6.     C. P. Niculescu: Fundamentele analizei matematice, vol. 1: Analiza pe dreapta reală. Ed. Academiei Române, București, 1996.

7.     C. P. Niculescu: Analiza matematică pe dreapta reală. O abordare contemporană. Editura Universitaria, Craiova. Ediția a doua, 2002.

8.     Publicația Gazeta matematică.

9.     Manualele școlare de analiză matematică ale editurii Cardinal (aflate în uz).